Euroalegerile, exerciţiu electoral care implică 375 de milioane de alegători din 27 de ţări

Peste 375 de milioane de alegători din 27 de state vor vota, între 4 şi 7 iunie, pentru desemnarea membrilor viitorului Parlament European.
Marea Britanie şi Olanda deschid votul, la 4 iunie, urmate de Irlanda, pe 5 iunie, Cehia, în 5 şi 6 iunie, şi Slovacia, Letonia, Malta şi Ciprul, în data de 6 iunie. Celelalte 19 ţări membre UE vor vota duminică, 7 iunie.
Sondajele indică o victorie a conservatorilor, în detrimentul socialiştilor, însă absenteismul, care se anunţă masiv, ar putea influenţa pronosticurile.
Estimările rezultatelor naţionale, pe baza sondajelor la ieşirea de la urne, sunt aşteptate în data de 7 iunie. Parlamentul European va publica primele estimări globale privind culoarea politică a noii legislaturi începând cu ora 20.00 GMT (23.00, ora României).
Sesiunea inaugurală a viitorului Parlament este programată pentru 14 - 16 iunie şi va avea loc la Strasbourg, unde noii parlamentari vor alege un preşedinte, pentru un mandat de doi ani şi jumătate.
Conservatorii au avansat deja câteva nume pentru această funcţie, favorit fiind considerat polonezul Jerzy Buzek, care ar putea deveni primul est-european care ocupă una dintre funcţiile prestigioase din UE.
Europarlamentarii urmează să avizeze în iulie şi numele preşedintelui viitoarei Comisii Europene, după ce acesta va fi desemnat, la sfârşitul lunii iunie, de liderii celor 27 de state membre. Actualul preşedinte, portughezul Jose Manuel Barroso, are şanse solide de a fi confirmat în funcţie, în pofida rezervelor exprimate de Franţa.
La alegerile din iunie vor fi desemnaţi 736 de europarlamentari, conform prevederilor Tratatului de la Nisa, aflat încă în vigoare în lipsa ratificării Tratatului de la Lisabona în Irlanda şi Cehia. Actualul Parlament este format din 785 de deputaţi.
În cazul în care Tratatul de la Lisabona va fi ratificat până la sfârşitul anului, numărul europarlamentarilor va ajunge la 754 - deşi nu este încă stabilit cum vor fi repartizate cele 18 mandate suplimentare - până la sfârşitul legislaturii, în 2014, în cazul în care UE nu va primi noi membri.
Numărul europarlamentarilor trimişi la Strasbourg de fiecare ţară este diferit - Malta desemnează cinci deputaţi, Ciprul, Luxemburgul şi Estonia, câte şase, Slovenia, şapte, în timp ce Germania este reprezentată de 99 de europarlamentari, Franţa, Italia şi Marea Britanie, de câte 72, iar Spania şi Polonia, de câte 50 de europarlamentari.
Pentru mandatele de europarlamentari poate candida orice cetăţean din ţările UE, iar cetăţenii statelor europene pot vota şi în alte ţări decât cele de origine, cu condiţia să fie înscrişi pe listele electorale. Vârsta minimă a candidaţilor variază de la ţară la ţară.
În pofida extinderii UE prin aderarea ţărilor din Europa de Est, vârsta medie a europarlamentarilor rămâne relativ ridicată - 54,8 ani în actuala legislatură.

sursa: Mediafax