Fobiile

Fobiile se pot dezvolta fata de tot ce este in jurul nostru sau in imaginatia noastra. Spaima este resimtita nu numai in prezenta obiectului care o provoaca. Ea apare si din cauza unor reprezentari imaginare ale acestuia. Cand aceasta teama nejustificata impiedica in mod semnificativ individul sa-si desfasoare activitatea cotidiana, atunci ea devine o problema care trebuie tratata. Una este fobia de vapor, pentru ca poti alege sa nu mergi niciodata cu vaporul, si alta este fobia de spatii inchise sau spatii mari, care restrange extrem de mult activitatea cotidiana normala. In acest caz, ceea ce impiedica o viata normala este nu fobia in sine, ci "comportamentul de evitare" pe care il dezvolta individul.

Teama fata de mijloacele de transport, de spatiile inchise sau de spatiile largi, teama de multime nasc reactia de evitare a expunerii la astfel de factori, ceea ce inseamna restrangerea drastica a spatiului in care subiectul se poate deplasa singur. Intrat intr-un adevarat cerc vicios, individul renunta la munca lui sau, nu de putine ori, isi restrange la maximum deplasarile in afara casei.Cele mai frecvente fobii: Claustrofobia si Agorafobia sunt de departe cele mai frecvente si cele mai invalidante, pentru ca il impiedica pe individul afectat sa traiasca normal. De cele mai multe ori, alege sa traiasca numai in spatiul securizant al casei. Pentru a iesi din aria pe care o considera "sigura", are nevoie de o alta persoana care sa-l insoteasca. Din cele spuse pana acum, consider ca am subliniat suficient de mult necesitatea tratarii aestor fobii care afecteaza desfasurarea vietii normale.

Tratarea fobiilor este posibila numai cu ajutorul specialistului, si anume a psihoterapetului, fie el psihiatru sau psiholog. Singuri ne putem invinge doar temerile "existentiale", nu si fobiile. Terapia cognitiv comportamentala are rezultate dintre cele mai bune: ea identifica simptomul, gandul care il provoaca, emotia care determina tendinta de evitare si dezvolta expunerea la stimul, adica o " desenzibilizare" fata de obiectul sau situatia fobogena. Este o terapie pentru care insa " expunerea la stimul" necesita cooperarea cu un alt membru al familiei.Exista tehnici specifice de relaxare, pe care subiectul le poate invata si le poate aplica ulterior si singur, atunci cnad este expus situatiei care ii starneste frica. Aceste tehnici sunt "invatate" cu psihoterapeutul si apoi exersare de subiect. Este important de subliniat faptul ca un tratament medicamentos este eficient numai ca paleativ, pentru scaderea anxietatii, fricii de moment, dar nu rezolva fobia in sine.

Pentru rezolvarea fobiilor este necesara uneori aplicarea unui tratament bifocal: medicamentos si psihoterapie, adica psihiarie si psihoterapeutic. La noi, ca de altfel in toata lumea, sistemul de asigurari de sanatate plateste numai un anumit numar de sedinte de psihoterapie (de obicei, insuficiente) astfel incat tratarea fobiilor, psihoterapia se poate face contra cost, in cabinete private.