Mestesugul olaritului este pe cale de disparitie la Curtea de Arges, unde in perioada medievala exista unul dintre cele mai importante centre de productie a ceramicii din Tara Romaneasca. Traditia ceramicii de Curtea de Arges risca sa dispara, odata cu ultimul mostenitor al artei olaritului traditional.
Pasiunea nu cunoaste varsta
In varsta de 85
de ani, Ion Magraon s-a vazut nevoit sa abandoneze lucrul, din cauza problemelor de sanatate. Cunoscutul mester popular a castigat, de-a lungul timpului, zeci de premii, iar obiectele iesite din mainile sale sunt expuse in mai multe muzee din tara. Desi se mandreste cu realizarile sale, Ion Magraon regreta ca nu a reusit sa formeze macar un ucenic care sa-i continue traditia. "Mestesugul va muri odata cu mine. Am incercat sa invat tinerii sa faca oale, dar nu le-a placut. Mi-au spus ca nu vor sa se murdareasca de lut pe maini", isi aminteste cu tristete mesterul olar. Din mainile lui Ion Magraon au iesit, de-a lungul deceniilor, zeci de mii de oale de diferite marimi, cratiti cu capac, solnite, bolduri pentru casqa, castroane, farfurii, ulcioare cu un caus sau doua, ulcioare de nunta, cesti, ibrice pentru tuica, strachini, cani, borcane pentru miere si nu numai .„Cartierul Olarilor” la Curtea de Arges
Cele mai multe au ajuns in gospodariile celor care i-au fost clienti, altele, mult mai putine, sunt expuse in muzee sau colectii particulare. Meserie practicata din cele mai vechi timpuri, olaritul a cunoscut o dezvoltare deosebita la Curtea de Arges in secolele XVI si XVII. M
esterii olari au format atunci prima breasla din oras si au intemeiat "Cartierul Olarilor", unde au ridicat si o biserica in stil moldovenesc, unica in zona. La inceputul secolului XX, Curtea de Arges se numara printre centrele importante de productie a ceramicii traditionale. In deceniile urmatoare, mestesugul olaritului a pierdut treptat teren, odata cu dezvoltarea productiei de serie. Ceramica traditionala produsa la Curtea de Arges se remarca atat pentru frumusetea liniilor, cat si prin smaltul folosit, smaltul verde de Arges. Unul dintre putinele locuri in care mai poate fi admirata aceasta ceramica este sectia de etnografie a Muzeului Municipal, gazduita de Casa Memoriala „Dumitru Norocea”.
Cele mai multe au ajuns in gospodariile celor care i-au fost clienti, altele, mult mai putine, sunt expuse in muzee sau colectii particulare. Meserie practicata din cele mai vechi timpuri, olaritul a cunoscut o dezvoltare deosebita la Curtea de Arges in secolele XVI si XVII. M
esterii olari au format atunci prima breasla din oras si au intemeiat "Cartierul Olarilor", unde au ridicat si o biserica in stil moldovenesc, unica in zona. La inceputul secolului XX, Curtea de Arges se numara printre centrele importante de productie a ceramicii traditionale. In deceniile urmatoare, mestesugul olaritului a pierdut treptat teren, odata cu dezvoltarea productiei de serie. Ceramica traditionala produsa la Curtea de Arges se remarca atat pentru frumusetea liniilor, cat si prin smaltul folosit, smaltul verde de Arges. Unul dintre putinele locuri in care mai poate fi admirata aceasta ceramica este sectia de etnografie a Muzeului Municipal, gazduita de Casa Memoriala „Dumitru Norocea”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu